Cu ceva timp in urma, un tanar mi-a spus ca isi doreste ca intr-o buna zi sa ajunga sa conduca lumea.

Dorinta lui m-a provocat sa ma intreb:

Ce fac acei oameni care pot conduce “o lume intreaga” ?

Care este viziunea care-i calauzeste?

Apoi m-am intors la “lumea mica”: Ce faci cand iti iei un aparat electrocasnic nou?

Citesti instructiunile de utilizare ca sa stii cum functioneaza si ce este in stare sa faca.

Adica mai intai faci cunostinta cu aparatul. Asta este foarte firesc pentru majoritatea oamenilor – mai intai afla cum functioneaza si apoi il folosesc.

Mai sunt si unii care nu citesc instructiunile, ei presupun ca functioneaza ca un alt aparat asemanator. Se bazeaza pe experiente trecute si, prin incercare – eroare, fie reusesc sa puna in functiune aparatul, fie nu reusesc si cer ajutorul cuiva.

Se  intampla la fel si cu unii parinti. Ei vor sa-si conduca copiii spre o viata mai buna.

Dar cine sunt acesti copii? Care sunt talentele lor?  Ce au ei unic?

Ce ii pune pe acestia in miscare? Ce ar face atat de usor si din tot sufletul incat ar fi fericiti?

Zilele trecute am ascultat o tanara care vorbea despre prietenul ei care este compozitor. Era foarte intrigata ca parintii prietenului nu i-au dat voie sa cante la chitara cand era mic. Nici mai tarziu nu i-au dat voie, l-au trimis la liceul militar. Pentru ca, spuneau parintii, «Ce, vrei sa mori de foame cu chitara ta? Nu poti sa fii Om, cantand la chitara!».

Nici nu vreau sa ma gandesc ce a fost in sufletul acelui adolescent care tanjea sa cante, dar facea instructie in poligon in fiecare zi.

Azi, acel adolescent compune muzica rock si canta la chitara asa cum isi doreste de cand se stie. Si stii ce? Castiga in fiecare luna cat sa plece in doua concedii oriunde in lume. Insa, cel mai mare regret al lui este ca nu a facut Conservatorul.

Intentia parintilor a fost buna! Asta nu poate fi contestata. Toti parintii isi doresc ce-i mai bun pentru copiii lor. Atata doar ca, vremurile se schimba si noi nu  putem sti dinainte ce o sa urmeze nici pentru noi, nici pentru copiii nostri.

 Ce fac parintii care ii ajuta pe copii sa-si indeplinesca visurile?

In urma cu putin timp m-am intalnit cu o prietena, Aura, pe care nu am mai vazut-o de mai bine de zece ani. Plecase in Spania pentru un an si nu s-a mai intors de atunci. Impreuna cu sotul ei si-au cumparat o casa acolo si, acum au un copil de 4 ani. Mi-a povestit pe scurt cum a fost pana acum in Spania si pentru ce a ales sa ramana acolo. Apoi mi-a povestit despre Ramon, fiul ei, despre pasiunea lui pentru tenis si ca isi doreste sa fie campion.

In timp ce-mi povestea au venit sotul ei si Ramon. Pentru ca pe sotul ei il cunosteam, mi l-a prezentat pe fiul lor: “El este Ramon, viitorul campion mondial la tenis de camp.”  Apoi a continuat sa-mi explice: “Stii, de fapt, acum am venit in Romania pentru Ramon. Un adevarat campion se antreneaza pe tot felul de terenuri, numai ca in Spania nu sunt terenuri de zgura. Asa ca am venit in Romania sa se antreneze pe zgura.”

Acesti parinti au venit special aici pentru ca viitorul campion sa se antreneze pe teren de zgura! Nu am stiut sa le spun cat de mult ii admir pentru ceea ce fac pentru copilul lor. Dar cel mai mult m-a impresionat ca Aura vorbea cu atata incredere, incat pentru mine Ramon era deja campion mondial la tenis de camp.

Cu siguranta Ramon are mult mai multe sanse sa ajunga campion decat un alt copil care nu are sustinerea si increderea parintilor sai.

La fel si Emil, despre care tatal sau imi povestea ca este campion european la karate.

“Inainte sa intre in concurs il trezesc cu doua ore mai devreme si vedem impreuna inregistrari video motivationale sau din alte concursuri de karate. Apoi, in timp ce-si pregateste echipamentul si se imbraca ii aduc aminte cum a castigat ultimele concursuri si cat de fericit era cand urca pe podium.”

Vorbea foarte firesc despre pregatirile dinaintea unui concurs si am fost tare curioasa sa stiu de ce face acele lucruri pentru fiul sau.

Mi-a raspuns inainte sa termin intrebarea: “Ca sa isi aduca aminte ca este bun si de ce este bun, si… sa aiba incredere ca poate castiga acel concurs. Nu vreau sa-l las sa intre intr-un concurs fara sa aiba incredere ca poate castiga. Neincrederea in sine este cel mai mare dusman al omului, nu mai poti sa faci nimic, nu poti sa te misti daca nu ai incredere. E ca si cum s-ar fi antrenat degeaba 10 ore pe saptamana, in fiecare saptamana. Si sa-ti mai spun ceva: nu pot sa-l las sa plece de acasa cu ce ii spune mama lui in fiecare zi: “Ai grija sa nu te loveasca in stomac. Ai grija sa nu cazi si sa-ti rupi ceva. Mai bine ai renunta, e atat de periculos…” Cand ii spune toate ingrijorarile ei, il vad pe Emil cum i se stinge lumina din ochi si ii cad umerii. Nu pot sa-l las sa plece asa!”

 Ce poti sa faci tu, parinte drag?

 Poate copilul tau nu are inclinatie spre sport sau muzica. Care este totusi talentul lui?

 Primul pas: Petrece timp alaturi de copilul tau

Pentru un copil, mai ales pentru copilul mic, timpul petrecut alaturi de parinti inseamna foarte mult. Cand esti alaturi de el, la joaca, la plimbare, la treburile casnice, el stie ca are atentia ta, ca se poate baza pe tine.

Pentru tine este cea mai buna ocazie sa fii atent ce face, ce-i place si ce are unic copilului tau.

Pasul doi: Descopera pasiunile copilului tau

Arata-i interesul tau pentru pasiunile lui. Nu il forta sa faca ceva care nu ii place, pe principiul “lasa ca o sa-i prinda bine cand va fi mare, din asta o sa castige mai multi bani, stiu eu mai bine!”.

Daca nu va face cu placere, nu va obtine rezultate, va crede ca nu este bun in ceea ce face si isi va pierde increderea in sine. Afla ce ii place si discuta cu el despre ce anume il face sa se simta bine.

Pasul trei: Acorda-i dinainte incredere

Inainte sa inceapa ceva, spune-i si arata-i ca ai incredere ca poate face acel lucru. Poti sa ii arati ca ai incredere in el cerandu-i ajutorul cand ai ceva de facut. Gaseste o sarcina care sa aiba o provocare pentru el, in legatura cu ce ii place sa faca.

Copiilor le place sa vada ca parintii au incredere in ei. Cand vad asta, isi doresc sa nu-si dezamageasca parintii.

 Stii si tu foarte bine ca, ceea ce semanam, aia culegem. Cand semanam in copiii nostri increderea in ei insisi, ei vor culege curajul de a deveni ceea ce pot sa devina.

Am incredere ca esti cel mai bun parinte pentru copilul tau!

Te imbratisez cu drag,

Zoia

Comments