”žCuvintele au puterea de a vindeca sau de a distruge. Insa atunci cand cuvintele sunt deopotriva adevarate si frumoase, pot sa ne schimbe viata.” Buddha

Ai vazut cum ramane un copil parca hipnotizat, uitandu-se lung si absorbit cu totul la cate un adult? In acele momente copilul invata!

Sa fii parinte este o enorma raspundere. Este o raspundere enorma nu doar fata de copilul tau, ci si fata de viitorul tuturor copiilor nostri.

Viitorul depinde de acesti copii pe care noi ii crestem si ii educam acum. Cum isi vor construi viitorul copiii nostri depinde in mare parte de ceea ce facem noi acum in calitate de parinti.

Asa-i ca este o raspundere enorma?

Ca avem aceasta raspundere, stiu si copiii nostri. Am auzit de nenumarate ori copii care vorbeau despre parintii lor: ”žNu inteleg ce vor de la mine. Ei au vrut sa aiba un copil, deci e raspunderea lor.”

Familia este prima scoala pentru un copil si aici invata cele mai multe lucruri despre viata. In acest sens, in familie cuvintele par sa conteze mai mult ca oriunde altundeva.

Comunicarea in familie este primul loc in care copiii invata sa comunice si sa se poarte cu ceilalti. Primii lor profesori sunt parintii. De aceea e bine ca parintii-profesori sa-si aminteasca tot timpul ca ori de cate ori comunica intre ei, copiii invata cate ceva.

Am o buna prietena care imi povestea cu ani in urma ca atunci cand ajunge acasa, dupa o zi de munca, are un obicei la care nu renunta pentru nimic in lume.

Isi face un ceai sau o cafea si sta impreuna cu sotul ei de vorba. Isi spun unul altuia cum le-a fost ziua, ce au mai auzit, ce-au mai vazut, ce au de facut.

Mi-a povestit de multe ori cum atunci cand avea cate o problema la care nu gasea singura solutii, pur si simplu stand de vorba cu sotul ei era extrem de incantata ca sotul ei ii oferea o alta perspectiva din care sa vada problema ei.

Prietena mea este o fire independenta si nu accepta usor parerea altcuiva. Nici cu sotul ei nu era intotdeauna de acord cand dezbateau un subiect. A fost insa extraordinar de hotarata sa respecte acel timp al lor, in care stateau de vorba. Asa de hotarata incat, ea care vorbeste mereu foarte mult, a invatat sa taca si sa fie atenta cand isi asculta sotul.

Prietenii mei au o fata care acum este adolescenta si de cand s-a marit a inceput sa ia parte la discutiile acestea de seara.

Stii ce raspund de regula copiiii cand ii intreaba parintii ”žCe ai facut azi la scoala?”

Probabil ca stii ca raspunsurile cele mai frecvente sunt ”žBine” sau ”žNimic”.

Ei bine, fata prietenilor mei povesteste foarte firesc ce a facut la scoala, ce a facut cu prietenii, ce framantari are si asculta ce povestesc parintii ei.

Ai putea sa spui ”žWau, se poate asa ceva?”

Da, se poate! Adu-ti aminte ca pentru orice problema din viata ta exista cel putin o solutie.

Copiilor le place sa vada in parintii lor acei oameni puternici, acei oameni care-si asuma responsabilitatile, acei oameni care stiu sa-i conduca, pe care ei sa-i imite, de la care ei sa invete.

Copiii sunt dispusi sa-si urmeze parintii puternici pentru ca au incredere in ei.

Pentru copii nevoia de siguranta si de incredere este poate la fel de mare ca si nevoia de iubire.

De aceea ei se lasa condusi de parintii puternici. Cand spun parinti puternici nu ma gandesc la parintii dominatori, aspri, duri din motive egoiste sau din teama. Parintii puternici sunt aceia care stiu sa-si foloseasca fermitatea si blandetea la momentul potrivit si intotdeauna pentru binele tuturor celor din familie.

Cum se adreseaza parintii unul altuia, sunt primele lectii despre cum sa se adreseze copilul celorlalti oameni din viata lui.

Parintii buni sunt atenti la cuvintele pe care si le spun unul altuia. Ei folosesc cuvinte pline de blandete, afectiune si respect.

Atmosfera pe care o creeaza in casa astfel de parinti este una potrivita cresterii si educarii unui copil puternic, increzator, amabil si responsabil.

Multi parinti au inteles imensa putere pe care o au cuvintele in discutiile lor si sunt atenti la ceea ce isi spun, mai ales cand este de fata si copilul.

Uneori, intr-o relatie de lunga durata pot aparea situatii in care parintii uita sau nu mai considera important sa-si vorbeasca unul altuia ca la inceputul relatiei. Astfel, ajung sa-si vorbeasca din ce in ce mai putin, nu-si mai multumesc unul altuia si cele mai frecvente discutii sunt plangeri, cereri sau critici.

Tocmai pentru ca se poate ajunge la astfel de situatii, am o intrebare care sa te puna pe ganduri in legatura cu comunicarea intre voi doi ca parinti.

Va ascultati unul pe celalalt?

Sunteti atenti unul la altul cand vorbiti sau va intrerupeti, vorbiti unul peste altul sau receptionati mesajele in mod automat?

In ultima vreme aud adesea in jurul meu cum oamenii se plang ca nu mai au timp.

E adevarat, sa-l asculti pe celalalt cand are ceva de spus, asta cere timp!

Sa lasi totul deoparte si sa asculti ce are de spus sotul sau sotia ta, inseamna, de fapt, sa castigi timp.

De ce? Pentru ca nu vor mai exista acele multe discutii pline de reprosuri ”žTu niciodata nu ma asculti…” si nici timpul in care stai sa te gandesti unde ai gresit si cum sa faci sa repari si sa restabilesti armonia.

Sunt curioasa cate solutii ai gasit tu deja sau cate solutii vezi acum pentru a-ti crea acel timp in care sa fii atent si sa asculti ce are de spus partenera sau partenerul tau.

Cel mai simplu este sa lasi ce ai de facut, fie si numai pentru cateva momente si sa-i oferi toata atentia celuilalt.

Sa fii total prezent intr-o discutie si sa asculti cu interes este un castig enorm atat pentru relatia voastra, cat si pentru exemplul pe care il dati copilului vostru.

Copilul invata din exemplul vostru cum sa puna ”žpauza” la un joc pentru a te asculta cu atentie cand ii comunici ceva, pentru ca a vazut la voi cum se face asta.

N-o sa mai fie nevoie sa tipi la el, sa-i spui de trei ori ca sa te auda o data si nici sa-l certi.

In plus, invata ca poate sa povesteasca din ceea ce i se intampla, pentru ca stie ca sunteti atenti si il ascultati.

Parinte drag si puternic, am scris aceste cuvinte pentru tine pentru ca imi doresc ca si tu sa faci parte din comunitatea parintilor care vor transforma aceasta lume in care traim intr-o lume despre care sa spunem noi si copiii nostri ca este o lume cu oameni echilibrati, fericiti si multumiti cu viata lor.

Asa cum spunea antropologul Margaret Mead ”žNiciodata sa nu te indoiesti de faptul ca o mana de oameni deosebiti pot schimba lumea. Caci in realitate chiar au reusit sa o faca.”

Mai am pentru tine inca trei intrebari, pe care o sa le primesti in articolele urmatoare.

Tu ce intrebari ai?

Pana ne intalnim cu noi intrebari, te imbratisez cu drag,

Zoia

Comments