Te-ai gandit vreodata la puterea pe care ti-o da copilul tau, doar prin simpla lui prezenta?

In una din zilele trecute am auzit o conversatie care m-a pus serios pe ganduri.

Eram la sauna, dupa o ora de sport, si ma bucuram de cateva clipe de relaxare. Imi place sa merg cateva minute la sauna dupa ce fac efort, pentru ca ma relaxez foarte bine si imi golesc complet mintea de ganduri.

La un moment dat au intrat doua femei foarte vesele. Una dintre ele povestea, cu foarte mare patos, ca e foarte emotionata, pentru ca urma sa dea o proba foarte importanta pentru ea.

Era vorba despre o emisiune la un mare post de televiziune, la care trecuse de probele preliminare si urma sa dea proba finala.

Erau multe vedete implicate in concurs, probele pareau destul de complicate si “erau pe bune”, dupa cum spunea povestitoarea.

La un moment dat mi-a atras atentia o afirmatie, pe care femeia a rostit-o cu foarte mare putere:

“Noroc ca o am pe fica-mea! Ea imi da putere! Imagineaza-ti ca au chemat-o la un interviu si i-au pus tot felul de intrebari, in speranta ca vor afla de la ea ca ne este frica. Insa fica-mea a fost foarte increzatoare si le-a spus – Mama e cea mai buna! Sigur va castiga!”

“Super! Cati ani are fica-ta?”

“8 ani si e foarte tare! Are atat de multa incredere in mine. O iau cu mine la probe pentru ca imi da o liniste care ma ajuta enorm! La ultima proba am primit un test ce imi doream din suflet sa nu il primesc. O tema foarte grea, pe care nu o repetasem deloc. Cand am vazut tema, m-am albit, insa, apoi, am vazut-o pe fica-mea in sala. Era atat de linistita si se uita la mine cu atata admiratie si incredere, incat m-am relaxat instantaneu. Si pentru ca m-am relaxat, mi-a fost foarte usor sa fac ce aveam de facut. O iau cu mine la orice proba, chiar daca nu are chef. Imi da multa putere. De asta o iau!”

Femeile au iesit din sauna si s-a instalat din nou tacerea, iar eu am ramas gandindu-ma la toate astea si la multe alte povesti pe care le-am auzit de la parinti.

Situatia descrisa de acea femeie este foarte relevanta. Nu as fi putut prinde mai bine esenta existentei noastre nici daca m-as fi straduit luni intregi.

Fetita de 8 ani a facut pentru mama ei, ceea ce fac toti copiii nostri, pentru noi, de altfel.

Uite cum vad eu lucrurile:

Copiii traiesc cu adevarat in prezent.

Iubirea si increderea pe care fetita o simte pentru mama ei, impreuna cu prezenta autentica, au transformat-o intr-un canal de energie pura, pe care mama a primit-o printr-o singura privire.

Iubirea, increderea si energia pe care le-a primit prin intermediul copilului, i-au dat mamei relaxare si putere si i-au permis intrarea intr-o stare de flux.

Odata ajunsa in stare de flux, tot ce a avut de facut a fost foarte simplu.

Pentru ca atunci cand esti in flux, toate abilitatile tale sunt la cote maxime si pari sa nu mai fii tu cel care face lucruri. Esti doar un intermediar al unei forte care e mult mai presus de tine.

Ai simtit vreodata aceasta stare de flux?

Ea apare ori de cate ori faci ceva cu foarte mare pasiune si esti prezent cu adevarat.

Este minunata aceasta stare!

Timpul pare sa stea pe loc. Gandurile inceteaza complet, iar tu faci doar ceea ce ai de facut. Nimic altceva!

Parerea mea este ca, daca am putea trai intr-o continua stare de flux, viata noastra ar fi magnifica! Nu am avea nevoie de mancare sau de somn, nu ne-am imbolnavi si nu am imbatrani. Am avea energie sa mutam muntii din loc si am realiza absolut orice am visa.

Pasiunea/Bucuria/Iubirea si prezenta autentica sunt cheile catre aceasta minunata stare.

Iti vine sa crezi faptul ca un copil poate declansa o astfel de stare in parintele lui?

Ei bine, DA! POATE!

Poate pentru ca in relatia parinte-copil este foarte multa iubire, iar iubirea copilului catre parintii lui este pura si nealterata de nici un fel de conditionare.

Asta fac copiii nostri, pentru noi, in fiecare clipa, de altfel.

Din pacate insa, noi nu receptionam decat uneori energia pe care ei ne-o transmit.

Si asta se intampla, de cele mai multe ori, doar din cauza faptului ca noi nu suntem prezenti si permitem mintii noastre sa ne conditioneze intreaga existenta.

Cum ar fi viata daca am fi cu adevarat constienti de aceasta putere a noastra?

Imagineaza-ti doar, cum ar arata o lume in care fiecare om traieste la adevaratul lui potential si isi indeplineste misiunea cu iubire, incredere si relaxare.

Ar fi raiul pe pamant, sunt sigura de asta.

Asa cum copiii nostri fac asta pentru noi, si noi o putem face pentru ei, insa, noua ne e mai greu, din cauza clipelor rare in care suntem prezenti cu adevarat.

Ori de cate ori mintea noastra “o ia la goana” in trecut sau viitor, pierdem foarte multa energie. Deasemeni, toate conditionarile noastre, toate temerile, toate credintele de genul : NU POT, NU MERIT, NU E POSIBIL ne iau si ele din energie.

De aceea e foarte important sa lucram in fiecare zi cu noi insine, pentru a nu mai pierde inutil energie si pentru a ne directiona puterea in scopuri cu adevarat importante.

Gandeste-te cu ar fi pentru copilul tau, daca, atunci cand are o proba importanta de dat, ar primi de la tine exact ceea ce a primit povestitoarea noastra de la fiica ei.

Privirea ta plina de incredere, admiratie si iubire l-ar putea sustine pe copilul tau sa mute muntii din loc!

Ce facem noi, din pacate?

De foarte multe ori ne privim copiii cu indoiala.

De multe ori le spunem ca nu pot face ceea ce isi doresc si proiectam asupra lor fricile noastre.

Astfel le luam puterea. Iar ei ne-o dau, cu toata increderea si iubirea lor neconditionata!

Este timpul sa facem “ceva” pentru a opri acest tipar.

In ce consta acest “ceva”?

Dupa parerea mea e foarte simplu. Prea simplu, poate. Atat de simplu incat nu ne vine sa credem.

Tot ce avem de facut este sa fim prezenti intr-un mod autentic si sa privim lumea cu incredere si iubire, iar copiii nostri ne arata asta in fiecare clipa!

Tu ce parere ai, merita sa facem aceasta schimbare in modul nostru de a fi?

Scrie te rog parerea ta intr-un comentariu la acest articol.

Multumesc!

Cu drag,

Oana

+13

-1

Comments