laudaTe intrebi si tu uneori ce ii mai poti spune copilului tau pentru a-l ajuta sa aiba mai multa incredere in el?

Din clipa in care copiii mei au inceput sa mearga si sa vorbeasca, m-am intrebat in permanenta cum pot sa ii ajut sa aiba incredere in ei.

Imi doream pentru copiii mei sa aiba acea incredere realista si autentica, care sa ii sustina pe tot parcursul vietii lor.

In toti acesti ani le-am spus copiilor mei foarte multe cuvinte, despre care credeam ca le sunt de folos, pentru a fi increzatori in fortele lor.

Inca ma mai surprind, uneori, spunandu-i fetei mele adolescente : “Esti foarte frumoasa”, “Esti desteapta”, “Esti puternica”, sau baiatului meu : “Esti istet”, “Esti simpatic”, “Esti un foarte bun fotbalist”, si multe altele.

De cate ori ma aud spunand astfel de lucruri imi amintesc ca nu e bine ceea ce fac si adaug o explicatie mult mai specifica despre ceea ce am vrut sa ii spun copilului.

De ce?

Pentru ca intre timp am aflat ca toate aceste “etichete pozitive” nu ajuta chiar deloc, si uneori pot fi la fel de nocive ca si “etichetele negative”, de genul : “Esti prost”, “Esti urat”, “Esti nesimtit”.

Etichetele, de orice fel ar fi ele, sunt o foarte mare agresiune pentru sufletul copilului tau.

Zilele trecute am fost la Liceul de Mecanica Fina si, in cadrul unei intalniri pe care am avut-o cu elevii unei clase, am ajuns sa discutam despre aceste etichete.

Eram adunati intr-un cerc si fiecare dintre noi spunea, atunci cand ii venea randul, ce s-a mai intamplat frumos in viata lui de la ultima noastra intalnire.

La un moment dat a venit randul unui baiat, insa, pana sa apuce el sa spuna vreun cuvant, toti ceilalti au inceput sa strige : “ Sa zica prostul clasei”, “Spune prostule”, “Hai prostule”. Toate privirile erau indreptate asupra lui, insa el se uita in ochii mei. Am simtit atat de multa tristete in privirea lui! Revolta si in acelasi timp resemnare. M-a durut enorm acea privire si am simtit o nevoie puternica de a schimba acea situatie.

M-am intors catre cel care tipase cel mai tare, l-am privit in ochi si l-am intrebat, cu blandete : “Tie ti-a spus cineva vreodata ca esti prost?”

“Da. Tata imi spune tot timpul asta.” , mi-a raspuns baiatul zambind.

“Si tu il crezi?”

Au urmat cateva secunde de liniste. Zambetul de pe fata lui disparuse, iar ochii lui imi transmiteau exact aceleasi emotii: tristete, revolta si resemnare. Toate intr-o singura privire.

“Nu il cred!” a venit raspunsul intr-un final.

Era o afirmatie in care nu credea in totalitate, dar a rostit-o tipand, parca pentru a se convinge pe el ca este adevarat ceea ce spune.

Ceea ce a urmat a fost cu adevarat magic. Am vorbit cu copiii despre modul cum ne punem unii altora etichete, cat de mult rau ne fac ele si cat de mult ne afecteaza relatiile si increderea in noi insine.

Clasa cu copiii cei mai “recalcitranti” amutise. Erau toti doar ochi si urechi iar sufletele lor imi respirau cuvintele.

Au venit cu exemple de etichete pe care le-au primit in scoala sau acasa. Prost, tampit, indolent, nesimtit, obraznic, golan, smecher. Unuia dintre copii, pentru ca avea numele de familie un nume de fata, i se spunea “femeie”. Altul, pentru ca era priceput in jocurile pe calculator, era “desteptul”.

Am simtit ca pentru ei era o foarte mare usurare sa spuna aceste etichete si sa declare, in fata tuturor, ca nu cred in ele si nu sunt de acord cu ele.

Erau printre ele si “etichete pozitive”, insa acest lucru chiar nu conta. Revolta era aceeasi, indiferent cum era eticheta.

“Etichetele negative” provoaca nesiguranta, tristete, revolta si, la un moment dat, resemnare.

Daca intr-o anumita situatie ai primit o eticheta negativa, iti va fi frica sa te mai expui alta data in aceeasi situatie. Poate vei reusi sa te revolti impotriva etichetei si vei dori sa demonstrezi ca nu e adevarata, insa, in cazul in care vei esua din nou, instinctiv vei evita sa te mai expui si vei ajunge sa crezi in adevarul acelei etichete.

OK, vei spune, inteleg de ce sunt nocive “etichetele negative”, dar cele pozitive ce au?

La unul din workshop-urile noastre, o mamica era chiar foarte uimita.

“Eu le spun mereu fetelor mele ca sunt frumoase si destepte. Asa le va creste increderea in ele, nu?”

“Ei bine, nu.” pentru ca increderea nu poate veni din exterior.

Increderea autentica vine doar in urma unui proces de autoevaluare interioara. Iar aceasta autoevaluare este mai mult incurcata de etichetele pozitive.

Hai sa luam un exemplu.

“Esti frumoasa” – aceasta eticheta presupune faptul ca eu te-am evaluat inainte de a face aceasta declaratie.

Si, daca tot te-am evaluat si judecat, rezultatul ar fi putut fi, foarte bine, si unul negativ, nu? As fi putut sa ajung la concluzia ca esti urata.

Nici unei fiinte nu ii place sa stie ca este evaluata si judecata.

Critica si lauda sunt doua fete ale aceleasi monede : JUDECATA.

Care este reactia majoritatii oamenilor atunci cand primesc un compliment la nivel identitar? (Adica unul de tipul “esti frumos”, fara nimic concret si specific in el.)

De cele mai multe ori neaga complimentul, in mod instinctiv, fara prea multe ganduri.

Ai putea spune ca este vorba despre modestie, dar nu modestia este cea care ne face sa respingem astfel de complimente, ci refuzul judecatii altora.

Lauda directa a personalitatii, asemeni luminii solare directe, e incomoda si orbeste.

Este jenant pentru cineva sa-i spui ca este o persoana minunata, angelica, generoasa, puternica si modesta.

Persoana cu pricina se simte obligata sa nege cel putin o parte a laudei. Ii este foarte greu sa accepte in public: “Da, accept ca sunt minunata si iti multumesc”, dar si in sinea ei simte nevoia de a respinge o asemenea lauda.

Nu-si poate spune siesi, in mod onest, ca este minunata si buna, si puternica, si generoasa, si modesta.

Ar putea nu numai sa respinga lauda, ci sa aiba si ganduri nu tocmai pozitive despre cei care au laudat-o: “ daca ma crede asa grozava, nu poate fi prea destept “, sau : “ ce vrea sa obtina de la mine, daca imi spune astfel de cuvinte?”

Nu in ultimul rand, o “eticheta pozitiva”, sau o lauda la nivel identitar, pune foarte mare presiune asupra persoanei laudate. Ea se va simti nevoita sa se ridice la inaltimea etichetei intreaga ei viata, iar acest lucru creeaza multa anxietate.

Ti s-a intamplat vreodata sa iti lauzi copilul ca este cuminte si, in clipele imediat urmatoare, sa faca o adevarata scena sau o boacana care sa iti demonstreze contrariul?

Mie si multor parinti de la workshop-urile noastre li s-a intamplat asta.

Uite care sunt motivele unui astfel de comportament:

Lauda are doua parti: ce ii spui tu copilului si ce isi spune copilul, pe de alta parte, in sinea lui.

Auzind lauda, copilul face o evaluare interioara: “Sunt cuminte cu adevarat? “

Se gandeste la tot ce a facut in ultimul timp, ajunge inevitabil, la concluzia ca nu este cuminte si atunci se simte nevoit sa iti demonstreze ca nu ai dreptate, facand o boacana.

“Esti o fetita minunata. Esti micul meu ajutor. Nu stiu ce m-as face fara tine.” – astfel de comentarii risca sa sune amenintator pentru un copil si sa-i provoace anxietate. El poate simti ca nu este nici pe departe minunat si ca este incapabil sa se ridice la inaltimea etichetei. Asa ca, in loc sa astepte cu spaima sa fie dat in vileag, poate hotara sa isi usureze povara, demonstrandu-ti contrariul.

In egala masura, un copil laudat pentru istetimea lui poate ajunge sa evite sarcinile scolare dificile, doar pentru a nu-si pune in pericol pozitia inalta pe care i-o da eticheta pozitiva.

Unde mai pui faptul ca, daca te gandesti pe termen lung, lucrurile devin si mai complicate.

“Ai un corp perfect” poate deveni pentru o femeie un adevarat cosmar, atunci cand, in viata ei apar anumite evenimente care o fac sa nu se mai poata ridica la inaltimea etichetei pe care a avut-o pana la un moment dat.

Orice femeie care a nascut si s-a ingrasat in timpul sarcinii stie cat este de greu pentru ea sa se accepte si sa se placa asa cum e, chiar daca, pentru o perioada de timp nu mai indeplineste criteriile care ii asigurau “eticheta pozitiva”.

In concluzie, ce este bine sa stii atunci cand vrei sa iti sustii copilul sa aiba mai multa incredere in el:

  • Scoate definitiv din vocabular etichetele, atat cele negative cat si cele pozitive, adica toate afirmatiile care incep cu “ESTI”.
  • Lauda-ti copilul facand referire la eforturile lui si la ceea ce face, concret, nu la caracterul si personalitatea lui. “Imi place cum ai desenat soarele”, in loc de “Esti un pictor talentat”
  • Lauda efortul, ajutorul, munca, atentia, creatia si infaptuirile copilului tau. Astfel ii dai dovezi care il ajuta sa afirme singur, in sinea lui : “Sunt minunat”, “Sunt puternic”, “Sunt talentat”, “Sunt istet”, “Sunt bun”. Este cu totul altceva. Aceste afirmatii rostite in interior, avand dovezi clare si palpabile in exterior, duc la adevarata incredere in sine.

Te provoc sa te gandesti la cuvintele de lauda pe care i le adresezi, de obicei, copilului tau.

Ia acum o foaie de hartie si scrie toate afirmatiile pe care le folosesti atunci cand il lauzi.

Cat de mult crede copilul tau in ele?

Daca nu ajungi la o concluzie prea buna, propune-ti sa ai o discutie cu copilul tau despre aceste afirmatii. Arata-i, prin exemple foarte concrete, ce anume te-a facut sa le rostesti. Fii foarte atenta la privirea copilului tau in timp ce ii vorbesti despre asta.

Lucruri magice se vor intampla intre voi, vei vedea!

Te rog spune-mi cat esti de hotarata sa faci asta, intr-un comentariu la acest articol.

Multumesc!

Oana

Comments