incredere_2Te-ai gandit vreodata care este mecanismul care te face sa ai incredere in unii oameni si in altii nu?

Eu am avut impresia pana nu demult, ca unii oameni sunt mai de incredere decat altii.

Ai intalnit genul acela de persoana care, din prima clipa, printr-un zambet sau printr-o singura privire, te cucereste si te face sa o consideri de incredere?

Pe de alta parte, ai intalnit persoane care orice ar fi facut sau ar fi spus, nu ti-au placut si nu ai putut avea incredere in ele?

Tu ai fost mereu acelasi. Poate ai vrut sa ai incredere in ambele genuri de oameni si, totusi, nu ti-a iesit.

Care crezi ca este explicatia?

Hai sa iti spun cum “am functionat” eu, o mare parte din viata mea.

De obicei am oferit increderea mea, intr-un mod neconditionat, la inceputul unei relatii. Apoi, pe masura ce s-au intamplat tot felul de evenimente, daca persoana respectiva a incalcat anumite principii ale mele, eu mi-am pierdut increderea in ea.

Atunci cand s-a intamplat acest lucru, relatia nu a mai functionat, pur si simplu, pentru ca eu nu mai puteam fi la fel de deschisa si autentica atunci cand vorbeam sau faceam lucruri impreuna cu acea persoana.

Desi in mod evident mie imi revenea o parte din “vina” faptului ca nu mai puteam continua acea relatie, nu m-am gandit niciodata la modul cum influentam eu comportamentul celeilalte persoane.

Imi parea foarte rau ca imi pierdusem increderea. Eram sincera si ii spuneam persoanei respective ca nu mai am incredere in ea si, in timp ce ii spuneam asta, ii ceream sa imi dovedeasca faptul ca pot continua sa am incredere in ea.

Imi aduc aminte nenumarate situatii in care afirmam : “Vreau sa am incredere in tine!”

Am jucat acest joc de foarte multe ori.

Si ce crezi? Am reusit sa imi recapat increderea? Persoana respectiva a reusit sa imi dovedeasca ca merita increderea mea?

Privind acum in urma, mi se pare atat de stupid!

Pur si simplu am facut acelasi lucru, in relatii de tot felul, cu acelasi rezultat: incheierea relatiei. Nu m-am intrebat niciodata ce anume se intampla si de ce nu functioneaza asa lucrurile.

Am suferit foarte mult din cauza acestui gen de intamplari, mai ales daca era vorba de o relatie foarte apropiata. Desigur, pana la urma, am mers mai departe, si am gasit alte persoane carora sa le ofer increderea mea, insa, intelegerea adevarata a ceea ce traiam am primit-o abia de curand.

Te regasesti macar un pic in acest fel de a fi? Ti se intampla si tie uneori sa treci prin astfel de situatii?

Ei bine, am sa-ti povestesc acum ceva ce mie mi-a schimbat complet modul in care vad lucrurile.

Iti amintesti de seminarul Essence despre care ti-am vorbit si in articolele trecute din aceasta serie?

La un moment dat, in acest seminar, am facut un exercitiu foarte interesant:

Stateam pe scaune si dr. Menis ne-a spus urmatoarele:

“Va veti ridica de pe scaune si veti merge sa intalniti cat mai multe persoane din aceasta sala. Cand va veti afla in fata unei persoane, o veti privi in ochi si veti hotara ceea ce vreti sa ii spuneti.

Aveti trei variante de afirmatii :

  • Am incredere in tine.
  • Nu sunt sigur ca am incredere in tine.
  • Nu am incredere in tine.

Veti rosti afirmatia pe care o alegeti, veti asculta ceea ce va spune cealalta persoana si apoi veti merge catre alta persoana.”

In timp ce ascultam exercitiul, mintea mea incepuse sa lucreze deja: “Cum sa le spun ca am incredere in ei? Nici macar nu ii cunosc. Nu cred ca voi putea sa le spun ca am incredere… in fine… asta e… voi vedea “ Aceste ganduri au venit peste mine instantaneu, nechemate de mine, parca de undeva dinafara mea si le-am observat doar pentru ca eram foarte atenta si prezenta in acea clipa.

Intelegi ce vreau sa spun? Mintea mea avea deja asteptari pentru ceea ce urma sa se intample. Si, din pacate asteptarile nu erau unele pozitive, dupa cum vezi.

M-am ridicat de pe scaun si m-am indreptat catre ceilalti.

De data asta mintea tacuse. Am ales cu privirea o prima persoana si m-am dus catre ea.

Ne-am privit in ochi cateva secunde, timp in care am simtit multa iubire si caldura si am spus, fara sa stau pe ganduri : “ Am incredere in tine!”

Persoana din fata mea, a spus si ea acelasi lucru : “Am incredere in tine!”

Am trecut apoi la alta persoana si am simtit exact acelasi lucru. Au urmat apoi alte persoane, foarte diferite, cu altfel de ochi, altfel de priviri, insa, de fiecare data am simtit acelasi lucru : iubire si incredere. Foarte multa incredere.

Eram atat de incantata! Nu ma gandeam deloc la ceea ce urma sa spun. Pur si simplu priveam, simteam si spuneam. Nimic mai mult.

A fost cu adevarat magic.

Pana la un moment dat cand, o persoana pe care o cunosteam destul de bine dinainte de curs, mi-a spus zambind: “ Nu sunt sigur ca am incredere in tine”.

Cum sa iti explic ce am simtit in acea clipa? Parca se prabusise intreg universul.

O multime de ganduri au dat din nou navala peste mine: “ De ce nu are incredere in mine? Cum se poate asta? Doar i-am aratat de atatea ori ca sunt un om de incredere!..”

M-am indreptat apoi catre alta persoana. Nu stiu ce anume exprima privirea mea in acea clipa, imi pare tare rau ca nu m-am vazut, insa, ceea ce am primit a fost o noua afirmatie “ Nu sunt sigur ca am incredere in tine.”

Eu am raspuns de fiecare data cu “ Am incredere in tine!”, insa, dupa aceasta a doua situatie, am inceput sa ma indoiesc. “ Oana, ce e cu tine? Tu ai incredere in oameni, asa, pur si simplu? Nu e normal. Fii mai atenta. Chiar ai incredere in ei sau esti doar euforica?”

Ce crezi ca a urmat?

Primei persoane care mi-a iesit in cale, i-am spus : “ Nu sunt sigura ca am incredere in tine”.

Nici macar nu mai stiu ce mi-a raspus. Era un barbat foarte simpatic, insa, eu simteam lipsa de incredere. De ce simteam asta? Doar din cauza tumultului emotional din mine.

A fost ca un fel de razbunare. Mare mi-a fost uimirea sa constat ca ma bucuram un pic de ceea ce am spus. Dupa ce am trecut de acel barbat, am inchis putin ochii si am stat cateva secunde cu mine. Aveam mare nevoie sa ma adun.

Dupa ce mi-am recapatat echilibrul, am mers la alta persoana. Am privit-o in ochi si, din nou, am simtit iubire, caldura si incredere. Si din acea clipa, toate persoanele cu care m-am intalnit au fost persoane in care am avut incredere si care au avut incredere in mine.

Am invatat foarte multe din aceasta experienta.

A fost prima oara in viata mea cand am inteles cu adevarat sensul afirmatiei “ Iubeste-l pe celalat fara nici un fel de asteptare”.

Iubirea vine din inima, iar asteptarile din minte, de aceea e normal ca asteptarile sa fie inutile, ba chiar sa incurce, de cele mai multe ori.

Mi-am dat sema de faptul ca mintea mea este cea care formuleaza asteptarile mele si, de cele mai multe ori greseste.

Tendinta mea de a avea asteptari negative, pe baza experientelor din trecut, s-a dovedit insa inutila, in momentul in care am permis inimii mele sa simta ceea ce imi transmiteau ceilalti oameni. Fiind prezenta si atenta cu adevarat la ceea ce imi transmitea privirea celorlalti, nu am putut simti nimic altceva decat IUBIRE.

Pentru ca aceasta este esenta noastra, a tuturor si o recunoastem imediat, cu conditia sa ne dam voie.

Am inteles faptul ca mintea mea este cea care ma face sa sufar si nu ma lasa sa ma bucur de mine si de oamenii din jurul meu.

Am inteles ca atunci cand nu sunt centrata in mine imi pierd contactul cu inima mea (sau cu sufletul meu), iar mintea imi da comenzi care mai mult ma ranesc si ma incurca, decat ma ajuta.

Am inteles ca: Daca am cu adevarat incredere in mine, pot avea incredere in oricine! Pentru ca in momentul in care m-am centrat si am simtit pacea din mine, am simtit din nou incredere in ceilalti.

Mai presus de toate, am inteles ca: Daca schimb modul in care ii privesc pe oameni, ei se vor schimba in ochii mei.

Cu alte cuvinte, tu ai puterea de a-i schimba pe oamenii cu care interactionezi prin modul in care ii privesti.

Atat de puternic esti!

Chiar si daca te-ai intalni cu cel mai mare criminal, daca l-ai privi cu iubire si incredere, acel criminal nu va putea sa te raneasca. Nu pe tine!

Atat de mare este puterea pe care o avem, fiecare dintre noi. Daca schimbam modul in care privim lucrurile, lucrurile se schimba.

Imagineaza-ti numai cat de frumoasa ar fi lumea, daca am fi cu adevarat constienti de aceasta putere a noastra.

Intorcandu-ma la experientele mele din trecut, imi dau seama ca in momentul in care o persoana facea ceva ce incalca principiile mele, automat se schimba si modul in care eu o priveam.

Chiar daca “incercam” sa o inteleg, chiar daca imi doream sa am incredere in ea, in realitate o priveam cu foarte mare lipsa de incredere si faceam asta din cauza fricilor mele si tulburarilor mele emotionale.

Persoana in discutie nu avea nici o sansa sa schimbe lucrurile in directia buna. Ea nu facea decat sa se conformeze asteptarilor mele, pentru ca eu asa o priveam.

Daca mi-as fi dat macar cateva clipe in care sa ma adun, cu siguranta ca lucrurile ar fi mers in alta directie. Pentru ca, fiind conectata la iubirea si increderea din mine, privirea mea ar fi fost cu totul alta.

Cu iubire poti spune oamenilor absolut orice, chiar si daca vrei sa le spui ceva ce ar putea fi considerat un repros, sau o critica. Daca spui cu iubire, oamenii te asculta, te inteleg si te iubesc si mai mult.

Insa, pentru a putea face asta, ai nevoie sa simti iubirea din tine! Si la asta nu prea te ajuta mintea, din cate ai vazut…

Ceea ce am vrut sa iti spun, este foarte simplu, de fapt:

Toti oamenii merita increderea ta, indiferent de ceea ce fac, spun sau gandesc. Si asta pentru ca, in primul rand, TU meriti increderea ta si pentru ca esenta fiecarui om este iubirea care abia asteapta sa fie vazuta si simtita!

Asta-i tot. Nimic mai mult.

Cu drag,

Oana

PS: Te rog sa ne spui daca ai avut experiente in care ai aflat si tu acelasi lucru ca si mine. Cum a fost pentru tine? Ai reusit sa iti recapeti increderea? Ce anume te-a ajutat?

Multumesc!

Comments